miercuri, 23 februarie 2011

de ce pasion4you?

de ce pasion4you?


Buna intrebare, nu? De fapt omul pasionat, prada unei dorinte exclusive, este incapabil sa ia in considerare totalitatea dorintelor sale indragostitul nu se gandeste decat la iubita sa, avarul la banii lui, ambitiosul la gloria sa. Toti isi sacrifica pe altarul unei dorinte atotputernice celelalte aspiratii. indragostitul isi uita ambitiile, avarul isi uita dragostea…Obsesia lor ii face indiferenti fata de restul lumii: „O singura fiinta va lipseste si totul este pustiu.”
Un simplu cuvânt, rostit parcă tot mai rar, uneori greşit înțeles şi de multe ori subevaluat. Ce este pasiunea, nu aş putea spune cu exactitate. Cum văd eu pasiunea – aici aş avea câteva afirmaţii constructive.
Pasiunea este combustibil pentru viaţă; e ceea ce ne dă arhisuficientă putere să reducem la absurd aproape orice problemă. Este energizantul pe care produsele toxice din comerţ nu îl vor avea niciodată. Este ceea ce stă la baza tuturor marilor realizări, ceva fără de care viaţa mi se pare anostă, fără savoare, robotică.
Este probabil cel mai dependent drog, după dragoste, pe care trebuie să-l am pentru a-mi putea justifica transformarea O2 în CO2. Este un catalizator ce-mi dă puteri nebănuite şi face grija banilor un obiectiv terţiar. Este ceea ce îmi afectează raţiunea, acordându-mi sentimentul de un veritabil perpetuum mobile.
Fiind o creaţie bine gândită, ca tot restul ce ne înconjoară, pasiunea nu vine gratis. Plata cerută de ea este timp, efort, dedicaţie. Trebuie cultivată şi te ajută să creşti; are aroma irezistibilă a unui trup erotic pur. Ea îmi alterează percepţiile, făcând aerul ce îl respir mult mai plăcut, lumea mult mai frumoasă, acordându-mi vitalitate şi dependenţă. Fără ea mă simt epuizat, nemulţumit, simt că mă descompun anatomic şi psihic.
Este acea fata morgana care, finalmente, devine palpabilă. Deşi are tendinţa de a mă părăsi repede dacă nu am grijă de ea, îmi permite totuşi acces deplin la sentimentele unificatoare ce numai ea ştie să le manifeste. Este scutul impenetrabil ce nu admite oboseală sau retragere, capitulare sau lamentare. Este acea muzică pe care cei ce o ascultă desconsideră subit interminabilele descurajări, oferite galant de prietenii experimentaţi ce “vor să ajute”.
Este ceea ce îmi dă viaţă şi reprezintă cel mai de preţ dintre toate scopurile; este o creaţie ce îmi împlineşte orice dorinţă îi cer, după ce-i achit preţul niciodată mic cerut în avans. Este, întocmai, sine qua non. Pasiunea este acel paşaport care mă ajută să trec cu bine peste problemele grele întâmpinate ocazional, având şi un efect anestezic ce trimite la culcare majoritatea situaţiilor neplăcute.

Un comentariu:

  1. Si totusi exista pasiuni rele: fumatul,drogurile etc
    Aici este problema, dar eu in blogul meu nu vreau sa vorbesc de pasiuni rele ci vreau sa impartasesc bucuria unor pasiuni dar in toate trebuie sa fie o limita un echilibru, fara acel echilibru pasiunea pt.ceva nu mai este pasiune ci poate fi chiar un drog, o sa dau si un exemplu : mie imi place sa calatoresc da, si nu ma rezum in a calatori dupa posibilitati ci ajung sa ma dau peste cap cu imprumuturi peste imprumuturi nu dorm noaptea stres mult si ce-am rezolvat in loc sa ma relaxez ma stresez, de aceea spun e trebuie un echilibru in toate, o sa va vorbesc despre pasiunile mele mai tarziu....

    RăspundețiȘtergere